Interviu cu Marie Fredriksson - ZTV '96

 Rep: Ai venit la Halmstad in anii ‘70. Cum a fost? Poti descrie scena muzicala din acel timp?

Marie: A fost ceva intens. Am venit in 1977 dintr-un sat care se numea Östra Ljungby, m-am mutat in Halmstad in ’77, da, chiar in acel an. Si Gyllene Tider existau deja, tocmai incepusera... si multe alte formatii care au inceput sa se dezvolte in acele vremuri, in ’78. Se parea ca toti stiau sa cante, toti putea infiinta o formatie, multi au invatat repede sa cante, dar nu conta, puteau canta toti impreuna! Si am facut un festival la care toti puteau participa. Chiar era o viata muzicala foarte activa la sfarsitul anilor ’70 in Halmstad.

Rep: Nu au cantat si cei de la Six Piece atunci in Halmstad?

Marie: Ba da, au cantat. Nu am putut intra, de fapt nu am indraznit pentru ca era o mare violenta si era plin! Cred ca multi oameni nu au apucat bilete, dar noi eram afara, imi amintesc. Si in orice caz era un sentiment foarte puternic, mai puternic decat ne puteam imagina.

A aparut asa multa muzica, bineinteles ca erau multe trupe in Halmstad si erau chiar foarte multe pentru un oras asa de mic. Cand Gyllene Tider aveau un mare succes cu ‘Flickorna på TV2’; dupa aceea au aparut din ce in ce mai multe formatii, toate vroiau sa obtina un contract cu o casa de discuri. Printre ei eram si noi, eu eram intr-o formatie numita Strul si a trebuit sa luptam enorm pentru a obtine un contract cu o casa de discuri, inclusiv aici in Stockholm. Toti gandeam la fel: ‘acum voi fi un pop star si voi avea un mare succes’. Pentru mine a fost foarte greu. Dar Gyllene Tider chiar au reusit.

Rep: Prima ta amintire cand l-ai intalnit pe Per Gessle...

Marie: Da, a fost cand am impartit un studio...sau...da, asta a fost! De fapt ei erau intr-o alta incapere mai mare, aveau bani, aveau camera lor si haine, in timp ce noi niciodata nu avusesem asa ceva. Era un haos pentru noi; trebuia sa schimbam incaperile.

Rep: Chiar era o harababura!

Marie: Da, intr-adevar. Trebuia sa imprumutam lucruri. Cand am venit acolo, Per era foarte special, era ordonat in tot ce facea. Tuturor ne placea de el pentru ca este o persoana fosrte sociabila, o persoana cu care ai ce discuta lejer; are mult umor.

Rep: Gyllene Tider erau cei de care toate fetele se indragosteau? 

Marie: Nu stiu, se poate. Cand eram noi acolo, se pare ca toate fetele ii placeau.

Rep: Si voi ati devenit fani Gyllene Tider?

Marie: Nu, nu chiar, dar am devenit foarte buni prieteni. Ne distram mult impreuna, cu mult timp inainte sa incepem sa colaboram. Aveam aceleasi idei.

Rep: Pe atunci aveai cateva albume solo, dar si cu formatia Mammas Barn. Aveai propria ta cariera de succes, aveai si un album la care lucrai. Si ai decis sa schimbi ceva...

Marie: Da, pentru ca tot ceea ce facusem inainte facusem singura. Iar cand am inceput sa lucram impreuna, toti credeau ca este ceva ce fac in paralel. Insa eu credeam exact opusul, am inceput sa cand in engleza, am inceput sa lucrez cu Per, am fost amandoi de parere ca este mult mai usor sa lucram impreuna, sa fim doi. Pentru ca eu vroiam sa am succes si in afara Suediai, m-am gandit: de ce sa nu fac acest lucru impreuna cu cineva care are acelasi talent? Pentru ca singura nu indrazneam sa fac asta, credeam ca este un pas prea mare. Dar ne-am ajutat si am zis: o sa vedem ce se intampla. Cand ma uit inapoi, am realizat primul album Roxette in 1986, “Pearls of Passion”, iar eu am realizat un album solo, “Efter Stormen”, in 1987. Am incercat sa imi pastrez si cariera mea. Dar cand Roxette au avut un mare succes cu “Look Sharp”, m-am gandit ca ia prea mult timp, asa ca a trebuit sa astept cu melodiile mele in suedeza si cu propriile albume. Dar acum, dupa toate acestea, este extraordinar, am avut multe lucruri de descoperit, totul a fost incredibil de frumos, tot ce am vazut si am facut, sentimentul ca am vazut toata lumea este cel mai frumos sentiment pe care l-am avut vreodata. 

 Rep: Tocmai implinisei 30 de ani cand ati avut primul vostru No1 in USA cu ‘The look’. Ai simtit vreodata ca acest lucru iti va aduce ghinion?

Marie: Nuu, dimpotriva, multumesc lui Dumnezeu! Eram obosita, trecusem de 30 de ani. Dar tot ceea ce am experimentat in SUA, intreaga promotie, mass media, pentru ca oamenii trebuie sa stie cine esti. Am inceput un mare sir de calatorii si interviuri si TV si radio. Nu as fi putut face asta singura niciodata. A fost o perioada de timp grea, dar am calatorit in toata lumea ca niste nebuni, este fantastic cand te gandesti inapoi in timp. 

Rep: Albumul precedent pe care l-ai realizat, Marie, cand il asculti, nu este nici foarte negru, dar nici foarte roz. “Den Ständiga Resan”.

Marie: Nu, nu a fost foarte roz, a fost chiar trist si cred ca a fost dificil sa imi gasesc propria identitate in viitorul pe care il aveam in fata si in acel ritm in care traiam de mult timp. Era ca o criza a varstei de 30 de ani, nu stiu daca exista asa ceva, dar erau momente cand simteam ca innebunesc. Dar este minunat ca am putut trece peste asta, eram mandri si fericiti pentru asta, a fost ceva incitant. Dar stii, o data ce inaintezi in viata, te uiti inapoi si inveti din tot ceea ce ai facut: ce a fost greu, ce a fost bun sau rau. Dar in cazul meu, parerea a fost 90% pozitiva. 

Cand ma uit inapoi la melodii ca ‘Tro’, melodii pe care le-am scris direct inspirandu-ma din filme, ma simt ca si cum eu as fi experimentat toate astea, ma refer la text. Si a mai contat si faptul ca sunt prea multe lucruri rele in lume, ma gandeam la timpurile in care traim, la acele multe rautati de care auzi in mass media, cum ar fi violenta asupra copiilor, razboi, scandal politic si toate astea. Este foarte usor pentru ziare sa adune toate aceste lucruri negative din lume si sa scrie despre ele astfel incat oamenii sa citeasca toate aceste prostii. Din cauza asta ma gandeam ca este bine sa arati si ceva bun, am incercat sa imi adun gandurile pe care le aveam inainte sa incep sa scriu melodii. 

Muzica pe care o scriu reprezinta ceea ce simt. Probabil ca voi incerca sa ajut si alti artisti cu experienta mea. Sau filmul si teatrul... le voi spune ca trebuie sa faca ceva creativ.